Schelete de peste 3 metri: rapoarte și mărturii uluitoare ! Unde au dispărut uriașii?

Dosarele X

Au fost uriasii îngropați sub istorie ? De ce ? De ce nu sunt expuse public descoperirile majore făcute de arheologi ? Care sunt cele mai credibile cazuri ? Vă prezint astăzi doar câteva .

În Kebra Nagast, „Cartea Regilor Etiopiei” ( manuscris aparut initial in limba coptă , prin 409 , dar publicat in forma actuală in secolul al XIV-lea ) găsim o afirmație năucitoare. Se vorbește despre uriași. Nu câțiva. Nu zeci. Ci „câteva milioane” de uriași, care au pierit în urma Potopului. Apare și o cifră exactă. O mărturie cutremurătoare. Ca și cum scribii ar fi copiat dintr-o arhivă mai veche, pierdută.Dacă textul spune adevărul, atunci nu vorbim despre legende, ci despre o populație uriașă, reală, ștearsă de pe fața Pământului.

În 1456, lângă Rouen (Franța), cronici medievale menționează un schelet de aproape 7 metri. Biserica l-a declarat „o minune”. Dar în câteva decenii, totul a fost ars pe rugul uitării.

În Spania, în secolul XVI, cuceritorii au găsit pe teritoriul Mexicului oase gigantice. Hernán Cortés le-ar fi trimis regelui Carol Quintul. În rapoartele Vaticanului apar menționate ca „rămășițe ale fiilor lui Nephilim”. Astăzi, lipsesc din orice muzeu.

Patagonia, Argentina – Chile (sec. XVI–XIX) Primele relatări vin de la expediția lui Fernando Magellan care descrie oameni „uriași”, mult peste statura europeană. Secole mai târziu, misionari și naturaliști raportează schelete de peste 2,7 metri. Muzeele moderne vorbesc azi doar despre „oameni înalți”, dar oasele reale nu sunt expuse. Niciodată.

Castelnau, Franța (1890) La Castelnau-le-Lez, lângă Montpellier, arheologul Georges Vacher de Lapouge a descoperit fragmente osoase umane aparținând unui individ estimat la…